Contactează-ne!

Suntem aici când ai nevoie. 

5 + 5 =

ASOCIAȚIA LC-N CLUJ-NAPOCA

CUI: 38702274

ADRESA

Strada Iuliu Moldovan nr. 10
Cluj-Napoca

TELEFON

07EPILEPSY (0737 453 779)

Vrei să faci un bine?

Ajută la menținerea programului Telemedicina în Epilepsie. 

Întrebări frecvente

Ce este epilepsia?

Epilepsia este starea patologică a creierului care permite apariția, din când în când, a unor crize, care înseamnă tulburări pentru 1-2-3 minute a funcționării normale a creierului.

Ce sunt crizele de epilepsie și de câte feluri sunt? Cum se manifestă?

Crizele sunt practic evenimente tranzitorii de durată mai scurtă sau mai lungă, dar nu pot depăși 2 minute, în care circuitele creierului sunt, practic, ținta unor descărcări anormale, la valori supra naturale. În funcție de unde sunt aceste crize există practic trei mari familii de crize de epilepsie: există crizele focale- care afectează doar o zonă bine conturată din creier și se auto limitează, iar în funcție de unde este localizată această zonă, apar semene și simptome pe aria responsabilă, apoi a doua mare familie sunt crizele focale cu generalizare secundară: de la acel focar, cuprinde întregul creier; a treia mare familie e reprezentată de epilepsia primar generalizată când practic din prima clipă întregul cortex este prins de această activitate electrică anormală. Ce trebuie subliniat este că nu există un singur tip de epilepsie, cum este cazul hipertensiunii arteriale, existând aproximativ 40 de tipuri diferite de epilepsie.

Care sunt factorii declanșatori ai crizelor epileptice?

O parte din epilepsii sunt genetice, o altă parte sunt dobândite. Dacă modificările de ADN sunt responsabile pentru sindroamele de epilepsie genetică, practic, o tulburare vasculară, hematologică, o tumoră, o calcifiere, un vas de sânge pot să formeze focare de epilepsie responsabile de epilepsiile dobândite. La modul general, factorii declanșatori sunt pârghiile care pun presiune pe circuitele creierului; lipsa somnului este un mare factor declanșator alături de substanțele toxice, energizante, unele medicamente.

Ce simte o persoană în timpul unei crize de epilepsie?

Dacă persoana prezintă o criză parțială, în funcție de localizarea focarului, sunt descrise tulburări de auz, de miros, halucinații gustative, vizuale, episoade de decupare de realitate. Starea de conștiență poate fi păstrată sau poate fi parțial afectată.

Dacă persoana prezintă o criză generalizată asta însemnând implicarea întregului cortex, starea de conștiență este pierdută. Chiar dacă sunt prezente convulsii tonico-clonice generalizate, persoana în timpul crizei nu simte nimic.

Când poate fi oprit tratamentul pentru epilepsie?

Decizia de întrerupere a tratamentului trebuie luată cu multă prudență și numai împreună cu medicul curant. Întotdeauna se face gradual descrescător în minim un sfert din timpul în care a fost urmat tratamentul.

Cât timp trebuie să urmez un tratament medicamentos dacă am epilepsie?psie?

Profesioniștii din domeniul sănătății evaluează permanent eficiența, efectele secundare, reacțiile adverse, calendarul crizelor, parametrii calității vieții pacientului cu epilepsie. Legislația actuală în România impune o perioada de minim 5 ani fără crize pentru a lua în analiză posibilitatea întreruperii unui tratament de fond.

Care este cea mai mare frică a unui pacient cu epilepsie?

În mod paradoxal, majoritatea răspunsurilor pe care le-am primit nu făceau referire la riscul de accidentare, de fracturi, de loviri. Frica cea mai mare este să facă o criză în public. Persoanele cu epilepsie și membrii familiilor lor au de fapt pe umerii lor această frică permanentă de când pleacă de acasă până se întorc acasă: ”Ce va spune lumea?„ este întrebarea nedreaptă care îi macină pe acești pacienți și care trădează de fapt stigma socială și intoleranța noastră ca societate în fața epilepsiei. 

Când se pune diagnosticul de epilepsie?

Stabilirea diagnosticului de epilepsie necesită minim două crize, separate în timp, neprovocate. Oricare dintre noi poate prezenta, în orice moment, provocat, o criză de epilepsie. Asta nu este suficient pentru a pune diagnosticul de epilepsie. 

Ce simt înainte de criza epileptică?

În unele cazuri, există semne și simptome pe care mulți dintre pacienți le descriu înainte de o criză parțială sau de generalizarea crizei. Este descrisă AURA în epilepsie, care poate să însemne greață, căldură, o presiune care se ridică din stomac, amorțeli, furnicături, contracții bruște ale unor membre, tulburări de înțelegere a cuvintelor.

Când trebuie început tratamentul pentru epilepsie?

După diagnosticul corect și complet al formei de epilepsie, trebuie început tratamentul fără întârziere! Șansa de vindecare sau de control al viitoarelor crize depinde de momentul cât mai timpuriu cu putință, de inițiere a tratamentului. 

Știm că  o treime din epilepsii este vindecabilă, o altă treime din epilepsii este controlabilă medicamentos, atât timp cât persoana își ia medicamentele stă departe de crize și o treime din epilepsii este refractară la tratament. Cu cât începi mai târziu tratamentul, cu atât șansa de a deveni refractar la tratament este mai mare.

Priceperea medicului neurolog este identificarea formei de epilepsie și a sindromului epileptic și apoi să aleagă medicamentul cel mai potrivit. Nu există un singur medicament care să trateze toate formele de epilepsie.

Pot avea copii sănătoși dacă am diagnosticul de epilepsie?

Fără discuții, poți avea copii sănătoși. În cazul unor forme genetice de epilepsie se calculează riscul genetic. De multe ori tratamentul urmat de mamă poate influența evoluția unei sarcini și este subiectul unor decizii luate împreună cu medicul curant. Există medicamente care interzic sarcina (valproat, acid valproic) dar există și medicamente fără restricții pe timpul sarcinii (lamutrigina).

Cu cine pot discuta problemele mele, despre epilepsie?

Știm de nevoia reală a unui centru de sprijin psihologic mai ales al adolescenților și al părinților care află acest diagnostic pentru copiii lor. Unul din obiectivele noastre este înființarea acestui centru național, ageografic în care oameni competenți să răspundă tuturor întrebărilor dumneavoastră. 

În acest moment însă, doar medicul curant sau asociația pacienților cu epilepsie pot oferii răspunsurile potrivite. 

cine a mai avut epilepsie în istorie?

Epilepsia nu este o boală a bețivilor și a oamenilor de joasă pregătire, din contră, nu are nici o legătură IQ-ul, nu are nici o legătură puterea de muncă, hărnicia și performanțele academice sau sociale. Alexandru cel Mare, Cezar, Dostoievski, Ion Creangă, Prince sunt doar câteva exemple de personalități care au lăsat o urmă adâncă în istorie. Dostoievski a mărturisit că îți aștepta crizele pentru că devenea extrem de prolific în scrierile sale.

Este bine să spun celor de lângă mine că am epilepsie?

Da, este bine. Nu este nici o rușine să spui că suferi de un sindrom epileptic pentru care iei medicamentele necesare pentru controlul acestor crize. În plus sunt evitate situații de punere la risc a propriei persoane sau a celor din jur.

Ce ar trebui să fac dacă văd pe cineva că are o criză de epilepsie?

În primul rând ar trebui să nu fii indiferent, să ajuți la un mod foarte simplu: cronometrezi durata crizei, îndepărtezi orice obiect care ar putea duce la accidentare (ochelari, curea, cravată), protejezi capul persoanei din criză. Sub nici o formă nu încerci să deschizi gura, nu înțepi, nu stropești cu apă, nu oferi lichide sau mâncare. Oricum, o criză generalizată odată începută nu poate fi oprită prin nici un mecanism. Așteptăm de fapt epuizarea acestei crize și putem prevenii doar apariția unei noi crize.

Sponsori naționali

Parteneri naționali